Browsing "Older Posts"

Salată de ciuperci cu usturoi, mărar și maioneză

Ciupercile ''champignon'' sunt foarte gustoase și sănătoase. Cu ajutorul lor poți găti o garnitură excelentă, o supă hrănitoare, o salată gustoasă și de ce nu un fel de mâncare sățios. Am pregătit toate aceste variante, mai puțin salata de ciuperci și mă gândeam cum am putut să ratez până acum această minunăție. Deoarece cumpăr destul de des ciuperci din supermarket îmi place să diversific modul de pregătire al acestora. În perioada dietei am mâncat de foarte multe ori ciuperci la grătar cu salată. Sunt foarte bune, nu am ce zice, dar mă săturasem de câte ori am mâncat. Așadar, când am terminat dieta, am început să le consum în alte moduri, precum supă-cremă de ciuperci, ciuperci umplute, la cuptor, etc. Salata aceasta, deși are maioneză, vă garantez că nu pică greu la stomac și nu e grasă deloc. Are doar trei linguri de maioneză, făcută de mine, și am adăugat și două linguri de iaurt natural în plus. Eu nu prea ador maioneza, iar dacă sunt mâncăruri care o cer, folosesc foarte puțină și preparată de mine, bineînțeles.

Ingrediente:

500 g de ciuperci
2 ouă fierte
3 căței de usturoi
2 linguri de iaurt
o legătură de mărar
zeamă de lămâie
ulei de floarea soarelui
o lingură de muștar
sare, piper

Mod de preparare:

Ciupercile se curăță de pământ, se taie în două și se pun la fiert în apă cu sare. Au nevoie de puțin timp pentru a fierbe, cam 10-15 minute maxim. Se scurg apoi bine de tot de apă și se lasă să se răcească. După ce s-au răcit se taie în bucăți potrivite și de pun într-un vas. Se adaugă peste ele usturoiul pisat, mărarul tocat mărunt, maioneza și iaurtul.
Maioneza am făcut-o din două gălbenușuri fierte, zeamă de lămâie, muștar și ulei de floarea soarelui adăugat pe rând. Nu am muncit foarte mult la ea, pentru că nu am vrut să am decât vreo trei linguri de maioneză și nici nu am vrut să adaug o cantitate foarte mare de ulei. Nu am pus gălbenuș crud în ea, dacă vă întrebați cumva de ce nu-l vedeți la ingrediente:) Se condimentează la final cu sare și piper, după gust. Se ornează după preferințe și se consumă imediat.


Să vă fie de bine!
12 decembrie 2012

Bomboane cu ricotta și cocos

Ca să fiu în ton cu frigul de afară și zăpada căzută în ultimele zile atât în Italia cât și în Romania, am realizat un omuleț din bomboane cu ricotta, asemănător omului de zăpadă. Am considerat că e banal să fac doar bomboane simple și m-am jucat puțin:). Rezultatul îmi place tare mult, dar zăpada, frigul și iarna nu prea. Bomboanele se fac foarte ușor, ca orice fel de bomboane de acest gen și eu zic că merg de minune în perioada aceasta a sărbătorilor de iarnă. Sunt bune, cremoase și aromate. O să vă placă în mod sigur dacă le încercați.

Ingrediente:

250 g de ricotta
4 linguri de zahăr
5-6 pișcoturi
esență de rom(câteva picături)
40 g de fulgi de de cocos

Mod de preparare:

Ricotta se amestecă cu zahărul și se adaugă apoi pișcoturile sfărâmate(cu mâna). Se amestecă bine, se pun câteva picături de esență de rom și două linguri pline de nucă de cocos. Se formează biluțe din compoziția rezultată care se trec apoi prin fulgii de cocos. Se dau bomboanele la rece pentru o oră, înainte de a fi servite. Pentru omuleț am folosit coajă de portocale pentru decor, jeleu pentru nas și creion pentru decorarea torturilor și prăjiturilor ca să fac nasturii și ochii:). Dacă vă place, îl puteți face și voi. Copiii o să fie încântați cu siguranță. Dacă vreți, puteți renunța la pișcoturile din compoziție, pe care le înlocuiți cu o cantitate mai mare de nucă de cocos. 



Să vă fie de bine!
11 decembrie 2012

Persimmon tart (Tartă cu cu kaki)

De vreo câteva zile nu am mai intrat în bucătărie, decât ca să mănânc mâncare pregătită de tatăl meu. Eu nu am mai avut timp pentru că am cam fost plecată de acasă. Îmi era dor, așa că astăzi am pregătit ceea ce îmi propusesem cu o săptămână în urmă, când publicam tarta cu kaki. De pe atunci mă gândeam la următorul desert care să-l aibă ca personaj principal tot pe faimosul fruct ''kaki''. Din fericire pentru mine și pentru iubitorii de tarte, este tot o tartă cu kaki, dar puțin diferită și mai simplu de realizat. Cred că aceasta este ultima rețetă cu kaki din acest an. Nu de alta, dar anul e pe sfârșite și am încercat destule rețete cu acest fruct într-un timp relativ scurt: crumble cu kakicupe de kaki cu ricottaprăjitură cu piure de kakitartă cu kaki și miez de nucă. Tarta de astăzi este una deschisă, fără grilaje sau aluat deasupra, iar dacă la ultima tartă cu kaki am folosit margarină pentru aluat, astăzi am revenit la nelipsitul unt din rețetele de acest gen. 

Ingrediente:

200 g de făină
50 g de zahăr
80 g de unt
un praf de sare
coajă rasă de portocale
un gălbenuș
4 kaki
2 linguri de zahăr brun
unt pentru uns forma 
unt pentru adăugat deasupra 
fulgi de migdale

Mod de preparare:

Prima dată se face un aluat din făina amestecată cu zahărul, praful de sare, puțină coajă de lămâie, gălbenușul și untul moale tăiat cubulețe. Se frământă un aluat omogen, care se înfoliază și se dă la rece pentru 30 de minute.
După ce s-au scurs cele 30 de minute, se scoate aluatul din frigider și se întinde cu mâinile într-o tavă unsă cu unt. Se întinde bine, și pe pereții acesteia. Aluatul e puțin dur la început, datorită untului, dar apoi se poate întinde cu ușurință. Se înțeapă aluatul din loc în loc cu furculița. Kaki se spală, se usucă și se taie felii. Fiecare felie se taie  apoi în două și se așază în tavă, în formă de spirală. Se presară deasupra lor zahărul brun și din loc în loc bucățele de unt. Se dă tarta la cuptor, la 180 de grade, până se rumenește frumos pe margini, cam 25 de minute. Se scoate, se lasă să se răcească și se presară fulgii de migdale deasupra ei. Se porționează apoi și se servește cu poftă. Nu doar că e frumoasă, dar e și foarte bună. Fie mă credeți pe cuvânt, fie o testați și voi în bucătăria voastră.



Să vă fie de bine!

10 decembrie 2012

Pulpe de pui la cuptor, cu miere de albine

Ați încercat vreodată pulpe de pui la cuptor cu glazură de miere de albine și muștar? Dacă nu le-ați încercat până acum vă spun doar atât: delicioase! Sunt dulci, sărate, acrișoare și parfumate cu rozmarin și usturoi. Conțin o mulțime de ingrediente care le transformă într-un fel de mâncare fraged, gustos și aromat. Mie mi-au plăcut foarte mult și merg cu orice fel de garnitură vă poftește inima. Eu am ales un piure de morcovi, iar dacă adăugați și o salată, aveți de-a face cu  un fel pricipal consistent și gustos. Dacă vi se pare că piure-ul meu de morcovi e prea deschis la culoare asta se datorează faptului că am pus smântână în el. Puteți opta pentru un piure de cartofi, de conopidă, de mazăre, de mai știu eu ce...Piure-ul de morcovi e dulce la gust, se hrănesc îndeosebi copilașii cu el, dar asta nu înseamnă că oamenii mari nu-l pot mânca sau aprecia.

Ingrediente:

4 pulpe de pui
40 g de miere de albine
25 g de unt
25 g de ulei de măsline
2-3 căței de usturoi
3 crenguțe de rozmarin
sare, piper
3 linguri de muștar
zeama de la o lămâie

Mod de preparare:

Pulpe se curăță bine, se spală și se ung cu untul moale. Se pun într-o tavă și se stropesc cu uleiul de măsline. Se așază în tavă și crenguțele de rozmarin, se condimentează pulpele cu sare, piper și se adaugă sucul de lămâie și usturoiul tocat. Se lasă pulpele la măcerat pentru 20 de minute, iar mai apoi se dau la cuptor, la 180 de grade, timp de 50 de minute. La jumătatea timpului de pregătire, adică după ce au trecut 25 de minute se scot și ung cu miere de albine și muștar. Se dau din nou la cuptor și se stropesc din când în când cu sosul rezultat în urma coacerii. După ce au format o crustă frumoasă deasupra, se scot și servesc calde. 



Să vă fie de bine!
9 decembrie 2012

Salată de paste cu macrou

Salatele de paste sunt la fel de bune ca și pastele propriu-zise, care conțin carne, brânzeturi, pește sau legume. Diferența constă în faptul că salatele se servesc reci, pe când celelalte întotdeauna calde. Logic, nu? Pastele folosite în salate se clătesc întotdeauna cu apă rece după ce au fost fierte.  Nu există o regulă generală în a prepara o salată de paste. Ține doar de imaginația și de gusturile fiecăruia dintre noi. Eu am ales să pregătesc de această dată o salată cu macrou în ulei, dar puteți alege ton sau orice alt pește vă place. Cantitățile indicate sunt pentru o singură persoană. Dacă vreți să pregătiți paste rapide, fără sosuri prea elaborate, și mai ușoare, alegeți o salată de paste. O să vă încânte, cu siguranță.

Ingrediente:

100 g de paste (fusilli am ales eu)
200 g de mazăre fiartă
10 măsline
o conservă de macrou în ulei de măsline
2 linguri de iaurt
mărar proaspăt

Mod de preparare:

Pastele se fierb al dente în apă cu sare. Se scurg apoi de apă și se trec printr-un jet de apă rece. Se pun într-un bol. Se adaugă macroul, mazărea fiartă și măslinele. Se amestecă, se condimentează cu sare și piper și se adaugă o lingură de zeamă de lămâie. Se completează salata cu iaurtul natural și mărarul tocat mărunt. Cam aceasta este ideea mea pentru masa de prânz sau de seară. Eu le prefer la prânz, că seara nu se mănâncă paste, cel puțin, eu nu mănânc. Simplu, gustos și rapid!



Să vă fie de bine!
8 decembrie 2012

Tort cu cremă de ciocolată și cafea

Ieri am sărbătorit atât ziua numelui cât și împlinirea vârstei de 27 de ani. Le mulțumesc tuturor celor care mi-au trimis cele mai frumoase gânduri și cele mai frumoase urări de ziua mea. Este prima dată când îmi fac tort de ziua mea, în toți acești ani am preferat să mi-l cumpăr gata făcut. De ce? Pentru că în urmă cu câțiva ani nu îmi descoperisem pasiunea pentru gătit, nu aveam blogul acesta și mi se părea mai simplu și mai eficient să cumpăr unul de-a gata. E destul de obositor să stai de ziua ta în picioare să gătești, dar dacă faci asta cu pasiune și-ți place nu mai simți oboseala acumulată. Tot în premieră, de ziua mea am utilizat pasta de zahăr. Nu am făcut-o eu, am cumpărat-o din supermarket. Am avut noroc cu soțul meu  pentru că m-a ajutat să o întind și să îmbrac tortul cu ea. Nu a ieșit așa cum trebuia pentru că mai aveam nevoie de încă pe atât, iar lipsa de experiență și-a spus cuvântul. Am învățat însă câte ceva, iar următorul tort îmbrăcat în pastă de zahăr o să fie mai reușit decât acesta. Tot respectul meu pentru cei care lucrează constant cu pasta de zahăr, fac figurine din ea și îmbracă diferite torturi cu ajutorul ei. E o artă și ai nevoie de foarte multă răbdare să faci aceste lucruri. Eu nu știu să decorez prea bine torturile, dar în timp îmi propun să învăț. Acestea fiind spuse, iată rețeta pentru tortul cu cremă de ciocolată și cafea. 

Ingrediente pentru blat:
4 ouă
150 g de zahăr
150 g de făină
sare
un baton de vanilie (esență)
unt și făină pentru uns forma

Pentru cremă:
3 ouă
200 g de zahăr pudră
1 praf de sare
250 g de unt
150 g de ciocolată cu lapte
2 linguri de cafea instant
o esență de migdale

În plus:
pastă de zahăr pentru ornat
trandafirași pentru ornat
creion pentru decor

Mod de preparare:

Crema am pregătit-o cu o seară înainte și am dat-o la rece. E aceeași cremă ca la tortul de biscuiți. Mi-a plăcut tare mult și am vrut să o repet. Pentru cremă se mixează gălbenușurile cu zahărul pudră și un praf de sare până își dublează volumul și se topește zahărul. Ciocolata se topește la bain-marie, se adaugă cafeaua instant, esența de migdale și untul topit. Se omogenizează compoziția și se toarnă apoi treptat peste gălbenușuri, amestecând energic,  după care se încorporează crema în albușurile bătute spumă tare. Crema rezultată se dă la rece pentru câteva ore.

Blatul de tort l-am făcut după o altă rețetă. Până acum făceam un blat de tort pandișpan, dar acesta pe care l-am realizat acum este mai bun și mai pufos. Regula este că se mixează ouăle întregi cu zahărul pentru minim 15 minute, până aproape se albesc și au aspect de frișcă bătută. Se cerne apoi făina, puțin câte puțin și se amestecă încet cu o lingură de lemn. Se adaugă esență de vanilie, zahăr vanilat sau semințele de la un baton de vanilie. Amestecul obținut se toarnă într-o formă rotundă unsă cu unt și tapetată cu făină. Se dă forma la cuptor, la 160 de grade, pentru 25 de minute. Dacă are tendința să se rumenească prea tare deasupra, după 15 minute, acoperiți-l cu hârtie de copt udă și stoarsă bine. Încercați-l cu o scobitoare pentru  a vedea dacă s-a copt suficient și apoi lăsați-l la răcit pe un grătar. După ce s-a răcit tăiați-l în trei felii egale și umpleți-l cu crema de ciocolată și cafea. Ajunși în punctul acesta îl puteți decora cum vă place. Dacă optați pentru pasta de zahăr, cumpărați două pachete sau faceți-o chiar voi în casă. Umeziți masa de lucru cu puțină apă și așezați o foaie de copt pe ea. Puneți pasta de zahăr deasupra foii, iar apoi acoperiți-o cu altă foaie de copt. Cu ajutorul unui sucitor întindeți pasta de zahăr într-o foaie grosuță. Știu că sunt mai multe variante de a întinde pasta de zahăr, dar pe aceasta am testat-o eu și mi-a reușit. Desprindeți o foaie de copt de pe pasta de zahăr și răsturnați apoi pasta pe tort. Desprindeți apoi încet și cealaltă foaie. Încercați să dați o formă tortului și din pasta rămasă formați niște biluțe pe care le așezați la baza tortului. Nu sunt tocmai în măsură să dau sfaturi în privința decorării cu pastă de zahăr, dar vă spun cum am procedat eu. Decorați tortul cu trandafirași (cumpărați, în cazul meu) și trasați diferite liniuțe, floricele, forme pe suprafața tortului cu ajutorul unui creion pentru decor. Al meu a fost maro, cu gust de ciocolată, voi puteți lua ce culori vă plac mai mult. Dați tortul la rece până la momentul servirii. Cam asta a fost tot, cam mult de muncă, dar  a meritat efortul, a fost foarte bun, chiar dacă aspectul nu vă dă pe spate:)). Știu că o să existe și nemulțumiți și cârcotași printre cei care îmi vizitează blogul, dar eu am vrut doar să vă fac cunoscut tortul meu de 27 de ani, de care sunt foarte mândră bineînțeles. 


Vă mulțumesc!

7 decembrie 2012

Bomboane cu ciocolată și cocos

Aceste bomboane se aseamănă foarte mult cu bomboanele raffaello, doar că rețeta este puțin diferită. Le-am pregătit cu mult drag pentru că am vrut să le fac o surpriză dulce ''oamenilor'' mei (tatăl meu și soțul meu) de moș Nicolae. Îmi pare tare rău că nu sunt acasă să le pot avea alături de mine și pe mama și pe mamăița mea, să fie familia completă. Le-aș fi pregătit și lor o surpriză dulce, dar o să mă revanșez când voi merge acasă de sărbători. Nu pot concepe sărbătorile fără să fiu alături de cei dragi mie, ar fi triste și goale. Revenind la bomboanele mele cu ciocolată pot să spun așa: accesibile și delicioase. Se pregătesc cât ai zice: bombonică! În perioada aceasta este bine să testăm cât mai multe rețete de chestii mici și drăguțe ca să știm din timp cu ce să ne răsfățăm de sărbători.

Ingrediente:

100 g de napolitane cu vanilie
1 ceșcuță de lapte
100 g de ciocolată albă
2 ceșcuțe de fulgi de cocos

Mod de preparare:

Eu am făcut aceste bomboane atât cu ciocolată albă cât și cu ciocolată cu lapte. Merg de minune ambele variante.
Napolitanele se fărâmițează cu mâinile într-un vas. Laptele se înfierbântă și se adaugă apoi peste ciocolata ruptă în bucăți mici.
Se amestecă până se topește ciocolata. Se adaugă apoi peste napolitanele sfărâmate. Din amestecul obținut se formează bomboane care se trec apoi prin fulgii de cocos. Dacă doriți, puteți adăuga și în compoziție fulgi de cocos, iar dacă vi se pare prea moale compoziția mai adăugați napolitane sfărâmate. Dați bomboanele la rece pentru o oră și apoi savurați-le cu plăcere și moderație. 



Sărbători frumoase!
6 decembrie 2012

Ștrudel cu dulceață de afine

Când am făcut ultima dată pachețelele cu mere și stafide mi-am dorit să mai utilizez aluatul foietaj într-o altă variantă decât cea cu mere și anume cu dulceață. O să vină și momentul când o să folosesc și aluatul de patiserie făcut în casă, dar până atunci îl mai utilizez pe cel cumpărat. Cred că tuturor ne plac ștrudelele umplute cu tot felul de compoziții dulce sau sărate, din patiserii și cofetării. În Suceava, eu aveam o cofetărie preferată de unde cumpăram așa ceva și îmi plăceau tare mult. Și dacă tot ne plac tare mult le putem face și acasă, le umplem cu ce vrem noi și pofta dispare după ce savurăm unul sau două, sau trei sau câte poftește fiecare:)). 

Ingrediente:

2 pachete de aluat foietaj
dulceață de afine
miere de albine

Mod de preparare:

Aluatul foietaj se taie în pătrate egale și se pune pe fiecare câte o lingură de dulceață. Jumătate din pătratele tăiate se crestează cu o rozetă sau un cuțit și se pun deasupra celorlalte unind bine marginile. Se așază într-o tavă tapetată cu hârtie de copt și se dau la cuptor, la foc moderat până se rumenesc frumos. Se scot și se ung cu miere de albine deasupra cât sunt calde. Ce poate fi mai simplu de atât? Știu că e super simplu, dar îmi plac nespus cum arată și de asta am zis să le pun pe blog, pentru impresia artistică:)).




Să vă fie de bine!
5 decembrie 2012

Tartă cu kaki și miez de nucă

Astăzi se împlinesc șapte ani de când mi-am întâlnit jumătatea. Parcă a fost ieri. Această aniversare coincide cu faptul că tot astăzi public rețeta cu numărul 100 pe blog. E surprinzător și faptul că îmi plac foarte mult tartele și s-a nimerit să public chiar o rețetă de tartă în această zi minunată de 4 decembrie. Culmea, nu e o tartă oarecare, e o tartă cu kaki, cu fructul acela pe care nu prea-l îndrăgește toată lumea. Partea frumoasă este că a ieșit minunată această tartă, am servit o felie astăzi la micul dejun alături de o cafea bună. M-a uns pe suflet. Dacă mă gândesc la un cuvânt din universul  culinar atât de vast și de frumos care să mă definească sută la sută acela este cuvântul ''tartă''. Fiecare dintre noi are câte un desert preferat sau câte un fel de mâncare preferat. Mie îmi plac la nebunie pastele și tartele, atât dulci cât și sărate:). Încă o precizare aș dori să fac: am realizat pentru prima dată aluatul de tartă din margarină vegetală. Știu că se face cu unt, dar am vrut eu să testez margarina în acest aluat. A ieșit așa cum trebuia, fraged și sfărâmicios. Îi lipsea doar gustul de unt, dar asta nu m-a deranjat câtuși de puțin. Sunt atât de obișnuită cu gustul de unt în prăjituri așa că am hotărât să-l înlocuiesc de această dată cu margarina.

Ingrediente pentru aluat:
250 g de făină
100 g de zahăr
150 g de margarină
2 gălbenușuri
o linguriță de coajă de lămâie

Pentru umplutură:
4 kaki
5 linguri de zahăr
o esență de rom
50 g de miez de nucă

Mod de preparare:

Pentru aluatul de tartă puneți făina într-un bol și amestecați-o cu zahărul. Adăugați gălbenușurile și margarina tăiată cubulețe. Frământați un aluat din aceste ingrediente pe care îl înfoliați și-l dați la rece pentru jumătate de oră, minim.
Curațați kaki de coajă și tăiați-le mărunt sau dați-le prin blender. Puneți fructele pasate sau tocate într-o cratiță pe foc împreună cu zahărul și esența de rom. Dacă fructele sunt coapte bine nu trebuie nici tocate nici pasate, pentru că sunt foarte moi. Dacă sunt mai tărișoare, trebuie făcută una dintre aceste operațiuni. Lăsați fructele pe foc până se leagă puțin compoziția și scade lichidul rezultat de la zahăr și de la ele. Dacă aveți cumva gem de kaki îl puteți folosi cu succes pe acela. Luați compoziția de pe foc și adăugați miezul de nucă tocat în bucăți mai mari. 
Scoateți aluatul din frigider și întindeți o parte din acesta cu mâinile într-o tavă unsă cu margarină. Înțepați aluatul cu o furculiță din loc în loc și turnați compoziția de kaki. Din aluatul rămas realizați grilaje pe care le puneți deasupra tartei. Când faceți grilajele presărați făină pe masa de lucru, întindeți aluatul într-o foaie și tăiați cu ajutorul cuțitului sau al unei rozete fâșii din aluat. Dați tarta la cuptor, la 180 de grade, până se rumenește puțin deasupra, cam 20-25 de minute. Se scoate apoi, se lasă să se răcească bine și se servește cu poftă:).



Să vă fie de bine!
4 decembrie 2012

Salată rusească cu portocale și creveți

Pe mine această salată mă duce cu gândul la primăvară datorită culorii pe care o are. Aș vrea să vină primăvara mai repede că nu  prea suport frigul și zăpada. Mă deprimă. Până una-alta îmi mai fac câte o salată, în toiul iernii și mă gândesc la zilele cu soare:). Această salată e pur și simplu fabuloasă. Am făcut-o pentru prima dată și m-a fascinat. Combinația de legume fierte cu portocale și creveți este minunată. M-a dat pe spate. E o salată mai altfel pe care nu o uiți și ai vrea să o repeți de nenumărate ori. Este combinația dulce-sărat ideală. Eu ador salatele și îmi place să le diversific, iar când dau peste rețetă nouă, mă bucur nespus și o pun repede în aplicare. Dacă v-am stârnit interesul, notați rețeta. În plus vă îndemn să participați la concursul organizat de Ama pe blogul ei, în colaborare cu LLstudio. Eu chiar îmi doresc un logo personalizat.

Ingrediente:

200 g de creveți curățați
2 portocale
3 morcovi
4 cartofi
100 g de maioneză
2 linguri de ulei de măsline
câteva frunze de salată 
o legătură mică de pătrunjel
sare, piper

Mod de preparare:

Dacă doriți, puteți pune și mazăre în salată. Înainte de toate puneți la fiert cartofii și morcovii. Eu am pus cartofii în coajă pentru că nu se sfărâmă așa ușor la fiert ca cei curățați. Adăugați uleiul de măsline într-o tigaie și apoi dați drumul la creveții curățați și dezghețați (dacă folosiți această variantă). Puneți și sucul de la o portocală peste creveți și lăsați-i pe foc până se consumă aproximativ tot lichidul, amestecând din când în când. Știți prea bine că nu trebuie să stea foarte mult pe foc creveții pentru că se întăresc. Condimentați cu sare și piper și luați-i de pe foc. 
Dacă au fiert legumele, curățați-le de coajă și tăiați-le în cubulețe. Adăugați apoi creveții (păstrând câțiva și pentru decor), cealaltă portocală tăiată cubulețe și maioneza. În privința maionezei puteți folosi de care vă place. Eu am făcut o maioneză rapidă la blender dintr-un ou crud (da, știu, nu-i pre indicat), ulei de floarea soarelui, muștar și suc de lămâie. Amestecați salata și puneți-o apoi în patru cupe în care ați așezat câte o frunză de salată verde. Decorați cu creveții păstrați și cu frunzulițe de pătrunjel. Asta-i tot.


Să vă fie de bine!

3 decembrie 2012

Prăjitură cu piure de kaki și ciocolată

Vă surâde ideea preparării unei prăjituri cu kaki și bucățele de ciocolată? Dacă da, eu vă dau o rețetă ușoară, aromată și bună tare. În cazul în care aveți fructele acestea rătăcite prin casă și nu știți ce să faceți cu ele sau vreți să încercați ceva nou în materie de prăjituri, vă recomand cu drag acest desert. Este prima dată când îl realizez și mi-a plăcut rezultatul. Mai am în plan și o tartă cu kaki și aș vrea să o fac cât de curând. Povesteam într-o postare anterioară că am aceste fructe în casă și nu prea se consumă ca atare. Plus că se coc foarte greu, ele fiindu-mi aduse când nu erau ajunse la maturitate. De aceea am hotărât să mă documentez și să încerc câteva rețete cu kaki, deserturi în mod special. Am găsit câteva pe site-urile italiene, printre acestea numărându-se și această prăjitură. 

Ingrediente:

350 g de făină
150 g de zahăr
3 ouă
60 g de unt
3-4 kaki
30 g fulgi de ciocolată
1 praf de copt
un praf de sare
o esență de portocale

Mod de preparare:

Ouăle întregi se mixează cu un praf de sare și zahăr. Se adaugă untul topit și se mixează în continuare. Fructele se curăță de coajă și se pasează la blender. Dacă sunt prea moi se pun într-o sită pentru a se scurge lichidul rezultat de la ele. Se adaugă apoi în compoziție. Se pune și o esență de portocale, iar la final se încorporează făina amestecată cu praful de copt și fulgii de ciocolată. Se amestecă bine și se toarnă compoziția într-o tavă tapetată cu hârtie de copt. 
Se dă tava la cuptor, la 180 de grade până se rumenește bine deasupra. Are nevoie de mai mult timp de coacere pentru că având în vedere că are piure de kaki în interior, nu trebuie să rămână crudă. Încercați-o cu o scobitoare și vedeți dacă s-a copt suficient. Scoateți prăjitura din cuptor și lăsați-o să se răcească. Presărați zahăr pudră deasupra și porționați prăjitura după bunul plac. Eu am decorat-o cu steluțe din kaki. Poate o să vi se pară închisă la culoare, dar așa iese datorită fructelor și ciocolatei din compoziție. Eu am pus patru kaki, merg foarte bine și trei.


Să vă fie de bine!
2 decembrie 2012

Supă cremă de conopidă

La mulți ani, români de pretutindeni! Astăzi, de 1 decembrie, presupun că o să sărbătoriți românește, cu mâncare românească. Eu vă propun o supă cremă de conopidă pentru zilele următoare când o să simțiți probabil nevoia să mâncați și ceva ușor după atâtea bucate tradiționale românești. Este o supă foarte bună, ușoară și cremoasă, iar dacă vă place conopida ar fi păcat să nu o încercați. Dacă adăugați o lingură de smântână și puțină verdeață când o mâncați, e foarte gustoasă. Dacă țineți post, puteți renunța cu succes la smântână. 

Ingrediente:

o conopidă
2 cartofi
un morcov
o ceapă
sare, piper
smântână pentru servit
pătrunjel pentru servit

Mod de preparare:

Cartofii, ceapa și morcovul se spală, se curăță și se taie în bucăți potrivite. Se pun la fiert cu un praf de sare. Eu am pus un praz în loc de ceapă. Se adaugă spre final, după ce s-au înmuiat puțin cartofii și morcovul, conopida spălată și ruptă în buchețele. Nu se adaugă de la bun început pentru că timpul de fierbere e mai scurt decât în cazul cartofilor și al morcovului. 
Se înțeapă legumele cu furculița și dacă sunt fierte se scurg de apă și se pun într-un blender. Apa în care au fiert nu se aruncă. Se adaugă puțină apă în timpul pasării, până când supa ajunge la consistența dorită. Se condimentează la final cu sare și piper. Se servește supa cremă cu smântână, pătrunjel tocat și crutoane. 


Să vă fie de bine!
1 decembrie 2012