Browsing "Older Posts"

Genoise cu fructe de pădure

Săptămâna trecută a fost ziua soțului meu. Dacă în primă fază voiam să fac un tort cu ciocolată, mai complicat puțin, am optat până la urmă pentru un tort cu multe fructe, ușor, de vară. E un naked cake, genul de tort pe care nu trebuie să-l îmbraci în cremă și nici să te chinui prea tare cu decoratul. E perfect pentru cei în căutarea de torturi care să nu le dea prea mari bătăi de cap. Blatul e un genoise, adică un tip de blat la care ouăle se mixează pe baie de aburi cu zahărul. Nu e deloc complicat și în plus crește foarte frumos și nu se lasă.  Crema e o combinație între mascarpone și frișcă. Aveți nevoie pentru montarea tortului de un inel detașabil.  Rețeta am preluat-o din cartea lui Paul Hollywood, care mai nou a devenit unul din pastiserii mei preferați. 

Timp de preparare: 30 de minute
Timp de coacere: 25 de minute
Timp de răcire: 120 de minute

Ingrediente pentru blat:

4 ouă
125 g de zahăr
125 g de făină
30 g de unt topit
un praf de sare

Pentru cremă:

300 g de mascarpone
3 foi de gelatină
400 ml de smântână lichidă
50 g de zahăr
200 g de căpșuni
200 g de fructe de pădure

Mod de pregătire:

Se preîncălzește cuptorul la 180 de grade, se unge o formă de 18 cm cu unt și se așază hârtie de copt doar la bază. Ouăle se amestecă cu zahărul și se pun apoi pe baie de aburi. Se mixează cu mixerul electric pentru 7 minute. Se iau de pe baie de aburi, se adaugă un praf de sare și făina cernută. Se încorporează făina la mână având grijă să nu amestecați prea mult. Se adaugă și untul topit și se pune compoziția în tava pregătită. Se coace pentru 20-25 de minute la temperatura indicată.
Se lasă apoi să se răcorească în tavă și se scoate pe un grătar la răcit. 
Pentru pregătirea cremei de pune gelatina la hidratat în apă rece. Se încălzesc câteva linguri de smântână lichidă și se adaugă gelatina. Se amestecă să se topească bine și se adaugă apoi în fir subțire peste mascarpone amestecând cu ajutorul unui tel. Smântâna lichidă se mixează cu zahărul și se încorporează apoi amestecului de mascarpone și gelatină. 
Blatul se feliază și cu ajutorul unui inel se montează tortul. Se așază prima felie de blat, jumătate din crema rezultată și fructe. La fructe eu am folosit căpșuni proaspete și fructe de pădure congelate pe care le-am decongelat și le-am lăsat la scurs. Puteți folosi și fructe de pădure proaspete. Se așază a doua felie de blat, crema și fructele de pădure rămase. Ultima felie nu se unge cu nimic. Se dă tortul la rece pentru câteva ore. Se scoate apoi inelul și se decorează cu zahăr pudră, căpșuni și fructe de pădure. Proaspete, de data aceasta, ar fi mai indicat. 


Să vă fie de bine!
28 iulie 2015

Bavareză cu ciocolată albă și inserție de cafea

Cred că v-ați prins că ador dulciurile și îmi doresc să încerc cât mai multe texturi, arome, combinații. A început să-mi placă din ce în ce mai mult acest lucru și sper să realizez deserturi din ce în ce mai frumoase. Cam așa a stat treaba și cu bavareza aceasta.  Voiam o bavareză, dar să nu fie simplă și i-am adăugat și alte elemente, precum inserția de cafea și crocantul de susan. Să nu vă imaginați că sunt mulțumită pe deplin de rezultat, parcă mai trebuia ceva. Inspirată de spuma de mascarpone am vrut să creez un desert asemănător, dar cu mai puține elemente. Am preluat ideea cu inserția de cafea și am făcut de această dată un crocant de susan. Rețeta pentru bavareză am preluat-o dintr-o cărticică pe care am găsit-o în pachetul cu gelatină cumpărat. E foarte simplu de pregătit și vă puteți opri doar la ea , fără a mai adăuga și inserția de cafea sau crocantul de susan. 

Timp de pregătire: 60 de minute
Timp de răcire: 2-3 ore
Timp de coacere: 10 minute

Ingrediente pentru bavareza cu ciocolată:

125 ml de lapte
375 ml de smântână lichidă
12 g foi de gelatină
4 gălbenușuri
50 g de zahăr
50 g de ciocolată albă

Pentru inserția de cafea: 

65 g de apă
73 g de sirop de gluzocă
22 ml de smântână lichidă
22 g de cacao amară
7 ml de cafea espresso

Pentru crocantul de susan:

40 g de miere de albine
20 g de zahăr brun
25 g de susan

Mod de pregătire:

Înainte de a vă apuca de bavareză e bine să pregătiți inserția de cafea pentru că are nevoie să stea la congelator să se întărească. Se pune pe foc apa, cafeaua și siropul de gluzocă. Când începe să fiarbă se adaugă cacaua și se amestecă cu un tel până se desfac toate cocoloașele formate. Se adaugă apoi smântâna lichidă, se mai lasă un minut pe foc și se toarnă siropul format într-o formă de silicon pentru bomboane de ciocolată. Se dă la congelator.
Pentru pregătirea bavarezei se pune laptele și 125 ml de smântână lichidă la încălzit. Gălbenușurile se mixează cu zahărul și se adaugă peste amestecul de lapte și smântână. Se amestecă mereu cu un tel, se adaugă și gelatina înmuiată și scursă bine de apă. Dacă folosiți gelatină la plic utilizați-o conform instrucțiunilor de pe ambalaj. Eu am folosit un amestec de gelatină și amidon special pentru bavareză, cheesecake-uri, etc. Se adaugă și ciocolata tocată, se amestecă să se topească și se oprește focul.  Se lasă să se răcească la temperatura camerei. Restul de 250 de ml de smântână lichidă se mixează și se încorporează în compoziția răcită.
Se toarnă compoziția în formele de silicon. Păstrați câteva linguri din compoziție pentru că o să aveți nevoie de ele ulterior. Dacă nu aveți forme de silicon ca ale mele, puteți folosi din acelea pentru brioșe. Dați formele la congelator pentru 30 de minute cât să se închege puțin compoziția.
După ce s-a congelat inserția de cafea, se scoate rapid din forme și se introduce în mijlocul bavarezei, apăsând ușor cu degetul. Se acoperă gaura formată cu compoziția de bavareză păstrată și se dau iar la congelator până se întăresc suficient.
Pentru pregătirea crocantului se topește zahărul și mierea într-o tigaie. Se adaugă susanul și se amestecă. Se ține pe foc pentru 5 minute amestecând mereu și se toarnă crocantul pe o bucată de hârtie de copt. Se lasă să se întărească și apoi se taie cu  un cuțit formele dorite.
Pentru servirea desertului, se lasă bavareza pentru 10 minute la temperatura camerei, apoi se decorează cu crocantul de susan și câteva linguri din sosul pentru inserția de cafea dacă v-a mai rămas. Eu am făcut în așa fel încât să-mi mai rămână și l-am păstrat la rece.
În momentul în care o să serviți bavareza o să observați cum inserția de cafea se topește și transformă desertul în ceva irezistibil de bun. Nu-i așa că v-am făcut poftă cu pozele doveditoare?!



Să vă fie de bine!
24 iulie 2015

Salată de somon afumat cu mango și țelină

Pe căldurile acestea ce poate fi mai indicat decât o salată?! Și nu o simplă salată ci una exotică, să-i zicem. O salată mai aparte față de cum suntem obișnuiți să o consumăm în mod normal. Conține somon afumat, mango, țelină apio și un dressing pe bază de smântână și chives. Eu i-am dat o altă formă și am montat-o într-un inel, dar nu sunteți obligați să procedați exact ca mine. E foarte simplu de pregătit, doar că trebuie să stea câteva ore la rece înainte de a fi consumată. Iubitorii de somon afumat o să adore această salată. Printre aceștia mă număr și eu, desigur. 

Timp de preparare: 30 de minute
Timp de răcire: 120 de minute
Grad de dificultate: ușor

Ingrediente:

320 g de somon afumat
200 g de smântână acră
câteva fire de chives
80 g de mango
80 g de țelină apio
100 ml de ulei de măsline
coajă de lămâie
roșii cherry

Mod de pregătire:

Firele de chives de toacă mărunt și se amestecă cu smântâna acră. Se condimentează cu sare și piper , ulei de măsline și se dă la rece.
Țelina se spală, se curăță și se taie julienne. Se pune într-un vas cu apă rece și gheață pentru a rămâne crocantă. Între timp se curăță și mango și se taie și acesta julienne. Țelina se scurge de apă și se usucă cu hârtie absorbantă. Se amestecă cu mango și dressingul pe bază de smântână. 
Somonul se taie cubulețe și se montează apoi salata. Se așază un strat de somon, unul de salată pe bază de mango și țelină, iar la final un alt strat de somon. Se dă la rece pentru 2 ore. Se decorează apoi cu felii din coajă de lămâie, roșii cherry și cu dressingul de smântână și chives. Mai puteți adăuga pentru decor și feliuțe de mango, mărar verde și câteva picături de ulei de măsline. 
Ideea în sine e foarte simplă, voi vă puteți juca cu aromele și ingredientele. Și cu așezarea în farfurie. 



Să vă fie de bine!
21 iulie 2015

Spumă de mascarpone cu inserție de cafea și crocant de ciocolată

Iată că am pregătit și desertul pentru campania de luna aceasta organizată de Horeca School în parteneriat cu Gourmet Connection și Desertonline. Dacă la preparatul sărat mi-a fost oarecum mai simplu să-l pregătesc, la acesta dulce nu pot spune același lucru. În momentul în care ești doar un amator pasionat într-ale patiseriei și nu te-ai prea ”jucat” cu consistențe, texturi, treaba devine destul de complicată. Știți cum e ”repetiția e mama învățăturii” și cu cât repeți de mai multe ori deserturile care îți dau bătăi de cap reușești să le faci din ce în ce mai bine. Eu ador tot ce înseamnă înghețată și deserturi înghețate. Acesta este de fapt un mini semifreddo care aduce la gust cu celebrul tiramisu. Pe căldurile acestea e o muncă de Sisif să încerci să faci deserturi înghețate care să și stea înghețate mai ales când trebuie să le asamblezi în farfurie și să le pozezi. Până la urmă i-am dat de capăt și am reușit să-l aduc în atenția voastră. Acum, în cazul în care vreți să-l încercați și nu vă iese din prima, nu dați vina pe mine, eu o să încerc să explic rețeta cât mai bine. Are destul de multe elemente, dar puteți renunța la câteva dintre ele sau îl puteți reinventa, de ce nu?!

Timp de preparare: 120 de minute
Timp de răcire: 5-6 ore

Ingrediente pentru baza de orez:

100 g de zahăr
120 g de albușuri
85 g de gălbenușuri
85 g de făină de orez
20 g de amidon de orez

Pentru crocantul de ciocolată:

140 g de nutella
60 g de ciocolată cu lapte
30 g de fulgi de porumb

Pentru inserția de cafea:

65 g de apă
73 g de sirop de gluzocă
22 ml de smântână lichidă
22 g de cacao amară
7 ml de cafea espresso

Pentru baza de semifreddo:

85 g de gălbenușuri
170 g de zahăr
50 ml de apă

Pentru spuma de mascapone

baza de semifreddo
125 ml de frișcă naturală
125 g de mascarpone
3 g de gelatină

Pentru crema de amaretto:

150 ml de lapte
50 ml de smântână lichidă
63 g de gălbenușuri
38 g de zahăr
25 ml de amaretto

Mod de pregătire:

Începem cu baza de orez, care ar fi o compoziție asemănătoare celei de ruladă doar că se face cu făină de orez. Albușurile se mixează spumă adăugând pe rând zahărul. Se adaugă și gălbenușurile unul câte una și la final se încorporează făina cernută împreună cu amidonul de orez. Dacă pentru albușuri și pentru gălbenușuri folosiți mixerul, pentru făină și amidon folosiți o spatulă sau un tel pentru a le încorpora ușor. Se transferă apoi compoziția într-o tavă tapetată cu hârtie de copt și se coace 5 minute la 210 grade sau 4 minute la 240 de grade. Nu uitați să preîncălziți cuptorul înainte și foaia de aluat să aibă cam 1 cm grosime și să fie perfect întinsă. 
Se lasă apoi să se răcorească și ne putem ocupa de restul componentelor. 
Pentru crocantul de ciocolată se amestecă fulgii de porumb cu ciocolata topită și cu nutella. Se așază apoi pe o bucată de hârtie de copt și se acoperă cu altă hârtie de copt. Se întinde bine cu ajutorul unui sucitor și se dă la congelator.
Pentru inserția de cafea se pune pe foc apa, cafeaua și siropul de gluzocă. Când începe să fiarbă se adaugă cacaua și se amestecă cu un tel până se desfac toate cocoloașele formate. Se adaugă apoi smântâna lichidă, se mai lasă un minut pe foc și se toarnă siropul format într-o formă de silicon pentru bomboane de ciocolată. Se dă la congelator. 
Pentru pregătirea spumei de mascarpone trebuie să faceți întâi baza pentru semifreddo. Pentru această bază se pregătește un sirop din cei 50 ml de apă și 170 g de zahăr. Când siropul ajunge la temperatura de 121 de grade se ia de pe foc și se toarnă în fir subțire peste gălbenușurile mixate în prealabil. Se mixează gălbenușurile cu acest sirop până se încorporează întreaga cantitate de sirop. Se reduce viteza mixerului și se mai mixează pentru câteva minute până când compoziția de răcorește bine. 
În privința gelatinei, aceasta se înmoaie în apă rece, apoi se topește pe baie de aburi și se amestecă cu 2-3 linguri din baza semifreddo. Se adaugă în baza pentru semifreddo și se amestecă. Se adaugă apoi și crema mascarpone indicată, se încorporează bine cu o spatulă și la final frișca naturală. 
Se pregătesc două tăvi de silicon pentru brioșe și se toarnă compoziția în acestea. Se dau puțin congelator pentru 1 oră. Se scot apoi de la rece împreună cu inserția e cafea și se adaugă în centrul fiecăreia ”bomboană” de cafea. Se apasă bine pentru a ieși puțină compoziție și pe marginile tăvii. Din crocantul de ciocolată se formează cercuri care se așază deasupra.  La fel se procedează și cu baza de orez. Se taie cercuri mai mari decât la croncantul de ciocolată și se așază peste acesta, apăsând bine. Se dau tăvile la congelator până se îngheață de tot, preferabil peste noapte. Se lucrează foarte rapid atât cu inserția de cafea cât și cu crocantul de ciocolată pentru că se topesc foarte rapid. Restul de crocant îl dați din nou la congelator pentru că o să-l folosiți la decor.
Pentru montarea farfuriei se pregătește o cremă de amaretto care nu e altceva decât o cremă englezească în care se adaugă puțin lichior.
Așadar gălbenușurile se amestecă cu zahărul, nu trebuie să le mixați ci să le bateți puțin cu un tel Laptele se pune la încălzit împreună cu smântâna lichidă. Când începe să de în clocot se adaugă peste gălbenușuri și se pune din nou compoziția pe foc amestecând mereu în ea până aceasta ajunge la 83 de grade. Se ia de pe foc și se toarnă într-un bol amestecând în ea să se răcească. După ce s-a răcit se adaugă și lichiorul amaretto. Puteți face aceasta cremă și din timp și o păstrați la rece. 
Pentru asamblarea farfuriei se scoate desertul din forma de silicon, se cerne puțină cacao deasupra, se decorează cu crocant de ciocolată și se adaugă câteva linguri din crema amaretto. Se adaugă și câteva boabe de cafea, iar dacă v-a mai rămas sirop de la inserția de cafea nu-l aruncați, îl puteți folosi pentru decor.
În momentul în care se servește desertul se observă inserția de cafea la mijloc. E important ca aceasta să fie congelată bine în momentul în care o adăugați în desert și să dați desertul repede la rece pentru a împiedica topirea inserției. Desigur, nu e un desert pe care să-l faci în fiecare zi, dar merită efortul. Aveți nevoie de câteva ustensile de bucătărie foarte necesare precum termometru, discuri de inox pentru tăierea crocantului și a bazei de orez, formă pentru bomboane de ciocolată. 
Nu vă speriați că am dat cantitățile la ouă în gramaje. E normal acest lucru în patiserie. Pot părea aiurea cantitățile gen 73, 38 de grame, dar le-am înjumătățit ca să lucrați cu cantități mai mici și să vă fie mai ușor. Un cântar de bucătărie rezolvă cu succes acest impediment. Ultime două poze din colaj le-am făcut când era noapte deja și de aceea sunt diferențe de culoare. Le-am atașat pentru a vedea oarecum toți pașii în pregătirea desertului. 




Să vă fie de bine!
17 iulie 2015

Panna cotta în două culori

Această panna cotta era de mult timp pe lista de așteptare, dar în varianta cu căpșuni. Am înlocuit căpșunile cu zmeura pentru că ”m-am lovit” de ea prin frigider și nu știam ce întrebuințare să îi dau. Mi-am amintit imediat de această panna cotta pe care o zărisem mai demult într-o revistă. De obicei fac panna cotta doar din smântână lichidă, această rețetă conține și lapte și o face oarecum ”mai ușoară”. Mi-am amintesc cu amuzament că luna trecută am pregătit 25 de panna cotta într-o tabără cu copii. E un desert foarte ușor de pregătit și e cremos, aromat, iar copii îl adoră. Nu mai zic că nu m-am putut opri la o singură linguriță și am mâncat un pahar întreg. Nu mi-a părut rău, combinația de dulce-vanilat cu gustul acrișor al zmeurei m-a cucerit. M-am ținut să pun puțin ghimbir ras în varianta cu zmeură și am uitat complet. Nu vă spun ce dezamăgită eram când am finalizat desertul. Eu vă rog să nu săriți peste aspect important și să folosiți puțin ghimbir. O să cucerească, vă asigur!

Timp de preparare: 20 de minute
Timp de coacere: 10 minute
Timp de răcire: 4-5 ore
Grad de dificultate: foarte ușor

Ingrediente pentru panna cotta cu vanilie:

250 ml de smântână lichidă
110 ml de lapte
70 g de zahăr
3 foi de gelatină (6 gr)
1/2 baton de vanilie

Pentru panna cotta cu zmeură:

250 ml de smântână lichidă
70 g de zahăr
150 g de zmeură
4 foi de gelatină (8gr)

În plus: zmeură și mentă pentru decor

Mod de pregătire:

Prima dată se pregăteșe panna cotta de vanilie. Gelatina se pune la înmuiat în apă rece. Se pune pe foc smântâna lichidă împreună cu laptele, zahărul și semințele de la un baton de vanilie. Se lasă să se topească zahărul, dar fără să fiarbă compoziția. Se ia de pe foc și se adaugă gelatina scursă de apă. Se amestecă să se topească compoziția și se strecoară. Se pregătesc paharele, cupele, borcanașele, etc. Dacă vreți să le faceți cu același model ca al meu, așezați paharele culcate într-un castronel în care ați așezat și 2 prosopele. E important să nu se miște paharele și să nu alunece. Turnați compoziția până ajunge la gura paharului. Dacă nu vreți același model sau nu vreți să vă bateți capul umpleți paharele cam 2/3 cu această compoziție fără a le așeza în nicio poziție „incomodă”. Dați panna cotta cu vanilie la rece până se întărește, cam 2-3 ore.
Pregătiți apoi cealaltă panna cotta cu zmeură. Gelatina se pune la înmuiat în apă rece și zmeura se transformă în piure cu ajutorul unui blender. Se trece apoi printr-o sită fină pentru a elimina semințele. Se încălzesc 100 ml de smântână lichidă împreună cu zahărul și se amestecă până se topește zahărul. Se ia de pe foc, se adaugă gelatina scursă de apă, smântâna lichidă rămasă și piure-ul de zmeură. Se amestecă bine și se strecoară compoziția. 
Se scot paharele de la rece și se toarnă panna cotta cu zmeură deasupra. Nu trebuie să mai țineți paharele în diagonală de această dată pentru că panna cotta de vanilie s-a întărit suficient. 
Dați paharele din nou la rece pentru câteva ore. Cu cât stă mai mult la rece, cu atât e mai bună. Se decorează cu zmeură proaspătă și frunzulițe de mentă.


Să vă fie de bine!
15 iulie 2015

Creveți în crustă de spaghete de orez cu sos de avocado

Luna iulie e desemnată ”luna artei culinare”. În mediul online se desfășoară luna aceasta o frumoasă campanie pentru bloggerii culinari organizată de Horeca School în parteneriat Gourmet Connection și Desertonline. Bloggerii înscriși în acest proiect vor trebui să pregătească un preparat dulce și unul sărat cu care să impresioneze juriul format din bucătari chefi și patiseri chefi cu o vastă experiență în domeniu.
Mă bucur nespus să fac parte din această campania mai ales că mi-aș dori să trec de la statul de blogger culinar la cel de patiser sau bucătar. Un curs m-ar ajuta mult în acest sens. E frumos să fii blogger culinar, dar e și mai frumos să ieși din confortul bucătăriei tale și să gătești pentru mai multe persoane, să fii apreciat pentru preparatele tale și să îți transformi pasiunea în profesie. Desigur, nu e deloc ușor, dar cu pași mici, muncă și devotament se poate reuși. Calificarea de bucătar sau patiser cred că reprezintă cel mult 10% din ceea ce înseamnă cu adevărat să lucrez în domeniul bucătăriei sau a patiseriei. Pot doar să îmi imaginez, dar îmi doresc nespus să fac primul pas. 
Recunosc că m-am gândit îndelung ce anume să pregătesc pentru acest proiect. Nu știu dacă am făcut cele mai bune alegeri, dar pot spune că am pus tot sufletul în rețetele create. Încep cu preparatul sărat. Inspirată de Luca Montersino am pregătit creveți în crustă de spaghete de orez cu sos de avocado. Preparatul în sine nu e nici ușor, dar nici greu de pregătit. Aș zice că e mai degrabă migălos, mai ales partea cu învelirea creveților în spaghete. De bun e sigur bun, asta pot să o spun cu mâna pe inimă. 

Timp de pregătire: 120 de minute
Grad de dificultate: mediu

Ingrediente pentru creveți în crustă:

500 g de creveți curățați
200 g de spaghete de orez
sare, piper
ulei pentru prăjit

Pentru sosul de avocado:

1 avocado 
1 cățel de usturoi
1 lime
1 linguriță de muștar
2 linguri de ulei de măsline
ardei iute uscat
1/2 linguriță de miere de albine
sare, piper

Pentru salata de roșii:

1 roșie
ulei de măsline
sare, piper
zeama de lămâie

Mod de pregătire:

Eu am cumpărat creveții proaspeți și i-am curățat bine dar le-am lăsat ”codița” Nu uitați să le scoateți și intestinul, crestându-i puțin cu cuțitul și clătindu-i bine cu apă pe urmă. Uscați-i apoi cu servețele absorbante. Presărați sare și piper proaspăt râșnit pe ei. 
Pentru pregătirea spaghetelor de orez se pune apa cu sare la fiert și se toarnă apoi peste spaghete. Se lasă 3 minute să se înmoaie, se scurg și se clătesc cu apă rece. 
Se învelesc creveții cu spaghetele de orez, lăsând codița liberă. Aceasta e partea cea mai migăloasă, dar merită efortul. Realizați o compoziție din apă și făină pe care o utilizați pentru a lipi mai bine pastele de creveți. 
Se încinge uleiul într-o cratiță și cu ajutorul unei spatule se scufundă creveții. Dacă uleiul e foarte bine încins de rumenesc în câteva zeci de secunde și nici nu se lipesc de spatulă. În cazul în care se lipesc desprindeți-i ușor cu o furculiță având grijă să nu rupeți învelișul. 
Se scot pe o hârtie absorbantă și se pregătește sosul. Avocado se pune în robotul de bucătărie împreună cu usturoiul, uleiul de măsline, muștarul și zeama de lime, mierea de albine și  puțin ardei iute uscat. Se lasă să acționeze robotul, dar nu transformați avocado de tot în piure, lăsați și bucățele întregi în sos. Condimentați cu sare și piper și puteți asambla farfuria. Puneți o lingură de sos de avocado și creveții în picioare sprijiniți unul de celălalt. 
Realizați salata de roșii din roșia curățată de semințe și tăiată cubulețe. Condimentați salata cu ulei de măsline, sare și piper. Așezați deasupra salata și decorați cu coajă de lime. Cam asta e tot, desigur preparatul se poate îmbunătăți după gustul și imaginația fiecăruia. La fel și așezarea în farfurie. 




Să vă fie de bine!
14 iulie 2015

Bărcuțe cu avocado

În stilul bărcuțelor cu somon am pregătit bărcuțe cu avocado. Sunt niște gustărele tare simple și sunt perfecte și pentru zilele festive. Am încercat să le dau un aer festiv și să le scot din anonimat. Ce ziceți, mi-a ieșit cât de cât? Încercați să folosiți avocado copt și dacă aveți coriandru îl puteți înlocui cu pătrunjelul. Eu caut de ceva timp coriandru proaspăt și nu găsesc. Mai bine mi-l plantam singură dacă tot nu e de găsit.

Timp de preparare: 90 de minute
Timp de coacere: 15 minute
Timp de răcire: 60 de minute
Timp total de pregătire: 165 de minute
Grad de dificultate: ușor

Ingrediente pentru 12 bărcuțe:

150 g de făină
65 g de unt rece
un praf de sare
30 ml de apă rece

Pentru crema de avocado:

2 avocado bine coapte
4 căței de usturoi
2 linguri de zeamă de lămâie
6 linguri de ulei de măsline
sare, pieper
pătrunjel

Mod de pregătire:

Se adaugă într-un bol făina, sarea și untul tăiat cubulețe. Se începe frământarea aluatului și se adaugă pe rând apa rece. Când aluatul rezultă moale și omogen se strânge într-o bilă ce se înfoliază și se dă la rece pentru 1 oră. 
Se încinge cuptorul la 180 de grade și se pregătesc formele pentru bărcuțe care se ung cu puțin unt la bază. Aluatul se transferă pe masa de lucru unsă cu făină și se realizează foi mici de aluat care se așază în mini formele pregătite. Se înțeapă aluatul cu furculița din loc în loc, se așază hârtie de copt deasupra împreună cu câteva boabe de fasole. Se coc cojile de tartă la aceeași temperatură pentru 15-20 de minute. Se îndepărtează hârtia de copt cu boabele de fasole și se lasă să se răcorească. Se scot apoi pe un grătar la răcit.
Între timp se poate pregăti crema de avocado. Avocado se curăță și se pune în vasul robotului împreună cu usturoiul, zeama de lămâie, uleiul, sarea și piperul. Se toacă mărunt pătrunjelul și se amestecă cu crema de avocado rezultată. Se pune crema într-un poș și se umplu cojile de tartă. Se decorează cu feliuțe de lămâie, felii de roșii cherry și pătrunjel. Se păstrează la rece. 


Să vă fie de bine!
13 iulie 2015

Înghețată de fistic

Ei bine am devenit super pasionată de înghețata de casă. Așa că am încercat și înghețata cu fistic. Trebuie să vă explic puțin cum stă treaba cu această înghețată. Pare simplă, dar nu e deloc. Când am încercat-o prima dată nu a ieșit așa cum mă așteptam, dar m-am documentat și i-am mai dat o șansă. Imaginați-vă pe mine răsfoind o carte de rețete de înghețată și găsind rețeta de înghețată de fistic care mă interesa. Citesc rețeta, ingredientele și îmi zic în minte: uite ce culoare frumoasă are și ce simplu se prepară! Îmi procur toate cele necesare și mă pun pe curățat fistic. Și curăț, și curăț de mă plictisesc! Încerc pe cât posibil să îi iau pielița maronie. Apoi trec la înghețata propriu zisă și mixez gălbenușurile, încorporez frișca, fistic măcinat și o pun în gelatieră. Deja de când am amestecat toate componentele am observat că înghețata mea nu are nici pe departe culoarea fisticului și în plus e și „zgrumțuroasă„. Mi-am zis: lasă că se face verde când se îngheață! Da de unde, a rămas la fel, nu aducea cu culoarea fisticului decât la gust oarecum. A ieșit bună, nu zic, dar nu era nici fină și la culoare era galbenă de la ouă. Fisticul măcinat nu îi influențase aproape deloc culoare. Apoi am luat internetul la puricat în căutare de rețete. Astfel am descoperit că de fapt înghețata de fistic se face cu pastă de fistic. M-am gândit inițial să fac eu pasta apoi am cumpărat-o gata făcută din supermarket. De ce am ales așa: pentru că fisticul trebuie să aibă o culoare verde frumoasă, să fie curățat de pielița maro prin opărire sau mai știu eu ce procedee și să fie transformat apoi într-o pastă cu ajutorul unui robot destul de puternic cu adaos de grăsimi, lapte, etc. M-am lăsat păgubașă de data aceasta. Ei bine nu vă zic să faceți ca mine, vă recomand să încercați voi să faceți pasta de fistic chiar dacă poate culoarea finală nu o să fie chiar cea visată. Chiar dacă am folosit un borcănel de pastă de fistic, nici a mea nu a ieșit de-un verde năucitor, dar măcar a ieșit verzuie de data aceasta. Am încercat să surprind cât mai bine culoarea în poze, dar nu știu dacă mi-a reușit chiar atât de bine. Cu siguranță a fost cea mai cremoasă înghețată de casă încercată de mine. Și bună tare! Nu știu dacă în Romania se găsește această pastă de fistic, dacă nu, încercați să vă faceți singuri pasta de fistic și să adăugați câteva picături de colorant verde pentru o culoare mai frumoasă. Și pastele din comerț conțin coloranți din nefericire. 

Timp de pregătire: 30 de minute
Timp de răcire: 5-6 ore
Grad de dificultate: ușor

Ingrediente:

5 gălbenușuri
200 g de zahăr
190 g de pastă de fistic
1/2 baton de vanilie
500 ml de smântână pentru frișcă

Mod de pregătire:

Se pune la încălzit 250 ml de smântână pentru frișcă amestecată cu 100 g de zahăr și semințele de la 1 baton de vanilie. Se lasă să se topească zahărul, dar aveți grijă să nu fiarbă. Se transferă apoi într-un vas și se lasă să se răcorească. Între timp se mixează gălbenușurile cu restul de zahăr pentru 7-10 minute până se deschid la culoare și se topește zahărul. Se amestecă pasta de fistic cu amestecul de smântână și semințe de vanilie. Se încorporează gălbenușurile în acest amestec. Se mixează restul de smântână și se încorporează și aceasta. Se toarnă amestecul într-un vas de inox și de dă la congelator pentru 5-6 ore. Pe scurt sunt patru componente care trebuie încorporate treptat: smântâna cu zahărul, pasta de fistic, gălbenușurile mixate cu zahărul și la final frișca. Cam asta e tot. Se servește cu fistic tocat. 



Să vă fie de bine!
9 iulie 2015

Tartă cu smochine și brânză de capră

Ador smochinele! De abia de acum încep să se coacă, iar când sunt în plin sezon sunt atât de dulci și de bune. Cred că știți că se combină de minune cu brânza de capră sau prosciutto în rețetele dulci-sărate, dar se pot face o mulțime de deserturi cu aceste minuni dulci precum tarte, cheesecakeuri, torturi, etc. Și dulceața de smochine e tare bună. Eu nu sunt consumatoare de dulceață, dar aceasta de smochine nu aș putea-o refuza. Tarta aceasta combină gustul dulce cu cel sărat și cel amărui datorat frunzelor de rucola și miezului de nucă. Mie mi-a plăcut combinația și sunt convinsă că o să vă placă și vouă. 

Timp de preparare: 90 de minute
Timp de coacere: 30-35 de minute
Timp de răcire: 60 de minute
Timp total de pregătire: 180 de minute
Grad de dificultate: ușor

Ingrediente pentru aluat:

250 g de făină
125 g de zahăr
135 g de unt rece
1 ou
1 gălbenuș
coajă rasă de la 1 lămâie
sare

1 kg de smochine
400 g de brânză de capră cu mucegai alb
20 g de miez de nucă
rucola

Mod de pregătire:

Se pune într-un vas făina împreună cu zahărul și puțină sare. Se adaugă untul rece tăiat cubulețe, oul, gălbenușul și coaja de lămâie. Se frământă aluatul cu mâna sau cu ajutorul unui robot de bucătărie. Rezultă o compoziție moale și omogenă care se înfoliază și se dă la rece pentru minim 1 oră.
Se pregătește o tavă de tartă care se unge cu unt la bază. Se preîncălzește cuptorul la 180 de grade și se întinde aluatul pe masa de lucru unsă cu făină. Se transferă apoi în vasul pregătit, se înțeapă cu furculița din loc în loc și se dă la rece pentru încă 30 de minute. 
Se scoate tarta de la rece și se așază hârtie de copt deasupra împreună cu câteva boabe de fasole. Se dă la cuptor pentru 15 minute. 
Între timp se taie brânza și smochinele în sferturi. Se înlătură hârtia de copt cu boabele de fasole și se așază brânza în tavă și apoi smochinele. Se dă tarta la cuptor pentru 15-20 de minute.
Se lasă apoi să se răcorească. Se rumenește miezul de nucă într-o tigaie și se adaugă deasupra tartei. Se adaugă și câteva frunze de rucola și tarta se poate consuma. E bună atât călduță cât și rece. 




Să vă fie de bine!
8 iulie 2015

Cobbler cu cireșe

Când a fost la Lidl săptămâna americană mi-am luat și niște cărți de bucate. Astfel am dat peste câteva rețete cu specific american, printre care și acest cobbler pe care îl încerc pentru prima dată. Ce este un cobbler?  Păi mai bine aș răspunde la întrebarea: ce nu este un cobbler? Nu este un crumble și nu este un clafoutis, deși se aseamănă foarte bine cu acestea. E un desert popular în Statele Unite și Anglia. Se realizează din fructe proaspete peste care se așază o compoziție ca de plăcintă sau ceva mai tare în genul aluatului de tartă. Se aseamănă până la un anumit punct cu crumble doar că aluatul nu se sfărâmițează deasupra fructelor ci vine pus cu o lingură sau dacă e mai moale compoziția se toarnă direct deasupra fructelor. În mod normal numele provine de la ”cobblestone” care ar însemna pavaj sau piatră cubică, în sensul că aluatul se așază cu lingura ici-colo în stilul pietrelor cubice și o dată copt capătă această formă. Asta e doar teoretic pentru că practic e altceva. Nu întotdeauna teoria se împacă cu practica. În funcție de consistența compoziție reușim să realizăm acest ”pavaj” sau nu. Oricum e un desert foarte simplu, iar cu cât fructele sunt mai moi și mai zemoase cu atât mai bine. Se poate face atât cu piersici sau cu caise. 

Timp de pregătire: 40 de minute
Timp de coacere: 20-25 de minute
Timp total de pregătire: 60 de minute
Grad de dificultate: ușor

Ingrediente pentru 4 porții:

125 de făină
50 g de migdale tocate mărunt
1 linguriță de bicarbonat de sodiu
1 lingură de praf de copt
1/2 linguriță de sare
100 g de unt moale
75 g de zahăr brun
1 plic de zahăr vanilat
1 ou
50 ml de lapte bătut

500 g de cireșe
1 lingură de zeamă de lămâie
1 linguriță de coajă de lămâie rasă
1 lingură de coniac sau amaretto
1 lingură de zahăr brun
1 lingură de amidon de cartofi

Mod de pregătire:

Cireșele se spală, se curăță de sâmburi și se amestecă cu zeama de lămâie, coaja de lămâie, coniacul, zahărul brun și amidonul. Se lasă să se odihnească. Se preîncălzește cuptorul la 180 de grade.
Făina se amestecă cu migdalele, bicarbonatul de sodiu, praful de copt și sarea. Untul moale se mixează cu zahărul brun, zahărul vanilat și se adaugă apoi oul. Se încorporează la mână amestecul de făina și praf de copt. La final se încorporează și laptele bătut. 
Cireșele se așază într-un vas ce se unge cu unt și se așază apoi cu lingura compoziția rezultată. Se coace pentru 25 de minute la temperatura indicată. Se presară apoi zahăr pudră deasupra și se servește împreună cu frișcă naturală, înghețată, etc. Eu am pus niște smântână deasupra. Am folosit două vase de ceramică mai mici, doar că eu am înjumătățit cantitățile. Cantitățile indicate de mine sunt pentru o tavă de 24-26 de cm sau două mai mici. 



Să vă fie de bine!
7 iulie 2015